Cum s-a născut ansamblul de la Târgu Jiu: cum l-a convins Arethia Tătărescu pe Brâncuși să spună “da”?
În istoria artei moderne românești, legătura dintre Constantin Brâncuși, Arethia Tătărescu și Casa Tătărescu de pe strada Polonă 19 din București reprezintă un capitol definitoriu pentru înțelegerea nu doar a operei artistice, ci și a contextului civic și cultural în care aceasta s-a materializat. Această conexiune ilustrează modul în care arta monumentală a fost susținută și integrată în memoria colectivă prin inițiative civice și prin relații umane subtile, dar determinante.
Cum s-a născut ansamblul de la Târgu Jiu: cum l-a convins Arethia Tătărescu pe Constantin Brâncuși să spună “da”?
Constantin Brâncuși rămâne una dintre figurile de referință ale sculpturii moderne, iar povestea ansamblului monumental de la Târgu Jiu este strâns legată de rolul jucat de Arethia Tătărescu și de implicarea Miliței Petrașcu, ucenica lui Brâncuși. Întâlnirea dintre artist și această inițiativă culturală a fost facilitată printr-o rețea de relații și o muncă discretă, dar esențială, iar Casa Tătărescu din București păstrează astăzi o urmă tangibilă a acestui traseu, prin lucrările Miliței Petrașcu.
Arethia Tătărescu și infrastructura culturală a Gorjului
Arethia Tătărescu, soția premierului interbelic Gheorghe Tătărescu, a fost o personalitate cu o pregătire solidă și o viziune clară asupra rolului culturii în societate. În calitate de președintă a Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, ea a coordonat o serie de proiecte care au îmbogățit patrimoniul cultural și memoria locală. Implicarea sa în realizarea ansamblului de la Târgu Jiu evidențiază modul în care activismul feminin a devenit o forță organizată, capabilă să susțină demersuri artistice de amploare și să creeze infrastructură culturală durabilă.
Drumul către Brâncuși: rolul Miliței Petrașcu ca punte umană
Inițiativa dedicată monumentului eroilor din Primul Război Mondial a fost propusă întâi Miliței Petrașcu, ucenica lui Constantin Brâncuși. Datorită recomandării acesteia, propunerea a ajuns în mod natural la sculptor. Această legătură umană a fost esențială pentru acceptarea proiectului de către Brâncuși, care a văzut în acest demers posibilitatea de a se întoarce „acasă” într-un mod simbolic și artistic. Astfel, colaborarea dintre Arethia Tătărescu și Milița Petrașcu s-a dovedit a fi un element-cheie în nașterea ansamblului monumental.
Ansamblul de la Târgu Jiu: un proiect care transcende sculptura
Ansamblul realizat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu nu este doar o colecție de sculpturi, ci o întreagă axă urbană, cunoscută sub numele de Calea Eroilor, care leagă mai multe puncte semnificative din oraș. Proiectul a inclus nu doar realizarea sculpturilor Masa Tăcerii, Poarta Sărutului și Coloana Infinitului, ci și organizarea teritorială, exproprierile și implicarea comunității. Această dimensiune urbanistică adaugă o valoare simbolică suplimentară ansamblului, transformându-l într-un traseu al memoriei și al identității.
O parte din povestea Casei Tătărescu se scrie și online. Pe contul nostru de Instagram, publicăm constant fragmente din interiorul de pe Polonă 19: spațiile, detaliile, lumina unui loc care merită arătat, nu doar povestit.
Casa Tătărescu: un spațiu de memorie și continuitate artistică în București
Casa Tătărescu de pe Strada Polonă 19 reprezintă un punct important în traseul cultural care leagă opera lui Constantin Brâncuși de moștenirea sa indirectă prin Milița Petrașcu. În această locuință se află o bancă și un șemineu sculptate de Milița Petrașcu, care reflectă o filiație artistică ce unește creatorul ansamblului de la Târgu Jiu cu un spațiu intim și domestic din capitală. Astfel, Casa Tătărescu devine un punct de legătură între dimensiunea monumentală a artei și memoria culturală personală, oferind o experiență distinctă, dar complementară, a universului brâncușian.
Elementele ansamblului: o stratificare simbolică
- Masa Tăcerii: simbolizează începutul parcursului, o invitație la reflecție și comuniune tăcută.
- Poarta Sărutului: marchează trecerea într-un spațiu al memoriei și al ritualului, un prag simbolic între viață și amintire.
- Coloana Infinitului: înălțime și repetitivitate care exprimă ideea de recunoștință eternă, un simbol fără sfârșit.
Aceste componente nu sunt doar obiecte de artă, ci elemente integrate într-un parcurs urban care leagă geografia locului de semnificația comemorării eroilor și a identității comunitare.
Un traseu cultural între Târgu Jiu și București
Legătura dintre ansamblul de la Târgu Jiu și Casa Tătărescu din București oferă o perspectivă amplă asupra modului în care arta și memoria pot fi integrate în spații diverse și complementare. Dacă la Târgu Jiu Brâncuși este prezent printr-un ansamblu monumental și public, în capitală, prezența sa se regăsește într-un cadru intim, prin lucrările ucenicei sale, Milița Petrașcu. Această complementaritate reflectă o continuitate a valorilor și a limbajului artistic, dar și importanța rețelelor umane și culturale în conservarea și transmiterea moștenirii artistice.
„Brâncuși”, documentar de Cornel Mihalache (1996), prin fotografii, însemnări și locurile care i-au marcat viața.
Întrebări frecvente
Care a fost rolul Arethiei Tătărescu în realizarea ansamblului de la Târgu Jiu?
Arethia Tătărescu, în calitate de președintă a Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, a fost motorul civic și organizatoric al proiectului ansamblului de la Târgu Jiu, mobilizând resurse și sprijin pentru realizarea monumentului dedicat eroilor din Primul Război Mondial.
Cum a contribuit Casa Tătărescu la păstrarea memoriei legate de Constantin Brâncuși?
Casa Tătărescu adăpostește lucrări sculptate de Milița Petrașcu, ucenica lui Brâncuși, și astfel reprezintă un spațiu de memorie culturală în București, care leagă fizic și simbolic numele sculptorului, al ucenicei sale și al Arethiei Tătărescu.
Ce semnificație are ansamblul „Masa Tăcerii” în contextul lucrărilor lui Constantin Brâncuși?
„Masa Tăcerii” este prima componentă a ansamblului monumental de la Târgu Jiu și simbolizează un moment de reflecție și comuniune tăcută, un început al parcursului ritualic propus de Brâncuși.
Cum a fost influențată alegerea lui Constantin Brâncuși de implicarea Miliței Petrașcu?
Milița Petrașcu, ca ucenică a lui Brâncuși, a fost un liant între sculptor și inițiativa culturală a Ligii Naționale a Femeilor Gorjene, recomandându-l pe Brâncuși pentru realizarea monumentului și facilitând astfel acceptarea acestuia de către artist.
Care este importanța Calea Eroilor în ansamblul creat de Brâncuși?
Calea Eroilor reprezintă axa urbană care integrează sculpturile lui Brâncuși într-un traseu simbolic, unind elementele ansamblului și conectând geografia orașului cu memoria eroilor și cu identitatea comunității.
Povestea nu se oprește la Târgu Jiu. Pe Strada Polonă 19 din București, Casa Tătărescu adăpostește lucrări sculptate de Milița Petrașcu, ucenica directă a lui Constantin Brâncuși și femeia care, prin recomandarea ei, a făcut posibilă întâlnirea dintre sculptor și ansamblul de la Târgu Jiu. Aici, o bancă și un șemineu vorbesc în aceeași limbă a formei esențiale pe care Brâncuși a inventat-o, doar că o fac în tăcerea unui interior, nu pe o axă monumentală. Casa leagă trei nume, Brâncuși, Milița, Arethia, într-un singur spațiu, și transformă o adresă bucureșteană într-un capăt de traseu cultural care merită parcurs. E cel mai aproape pe care poți ajunge de universul brâncușian fără a părăsi Bucureștiul.
Noutati
